Comunicarea excesiva dauneaza grav bunului simt

Guest Post by Ana R.

Am senzatia ca in tarisoara mea (de origine, nu de adoptie) telefonul mobil a devenit, biologic dovedit, o prelungire a corpului uman. De cate ori revenim pe plaiurile natale, am impresia ca din ce in ce mai multi oameni s-au transformat in niste cyborgi, in niste androizi (sic), in niste smartphone-uri cu maini si picioare.

mihai_vasilescu_telefon_umansursa foto

Mi se pare infiorator de nepoliticos cand cineva care imi ofera diverse servicii sa vorbeasca in acelasi timp la telefon. Ma duc sa cumpar ceva, toate vanzatoarele au telefonul lipit de urechi, de zici ca e agatat de timpan si iti mai arunca in tipul coversatiei incitante, cu tanti Mariuca de la trei, cate un sictirit: „ce doriti”? Ce sa doresc? Sa lasi telefonul ala jos sau sa ti-l bagi undeva unde nici soarele nu ajunge. Dupa care sa ma bagi si pe mine in seama.

Inca ceva care ma uimeste in tara. Toata lumea iti cere de la obraz sa le dai numarul privat, de parca in cazul in care iti doreai asta nu l-ai fi oferit tu singura de la inceput. De ce presupun toti, ca telul meu in viata e sa am o agenda plina nu m-am lamurit.

Atunci cand suna telefonul, pai e absolut vital sa raspunzi. Ca esti la doctorul ginecolog cu cracii in tavan, la cumparaturi cu cinci plase in mana si un copil in brate sau acolo unde si imparatul merge singur, nu conteaza. Trebuie sa raspunzi. Daca e ceva de „interes national”? Daca au gasit-o pe Elodia si tu ai ratat? Daca nu ai aflat ultima barfa de la coafor? Daca a picat guvernul? Daca si-a batut Becali in puscarie vreun cui in cap in semn de protest? Pai musai sa fii sunt de vreun prieten, ca sa nu ramai dezinformat. Iar daca da necuratul sa nu raspunzi cand esti sunata, urmeaza stupefianta intrebare, romaneasca suta la suta: „te-am sunat, de ce nu mi-ai raspuns la telefon?”!!! Ma lasa masca de fiecare data cand o aud, pentru ca nu stiu ce sa raspund la asa ceva.

Cand am plecat din tara, telefonul nu era in halul asta de utilizat. Apoi am inceput sa revin in tara, in concedii si am constatat ce amploare a luat fenomenul telefonie mobila, in Romania. Lumea suna sa afle cum ma simt in vacanta. Iar daca tot sunau si vorbeam, voiau detalii mai multe. Si discutiile se toooot lungeau. Nu conta ca imi alaptam copilul, ca eram cu mancarea in gingii sau dormeam, tot universul dorea sa vorbeasca cu mine. Intr-o zi m-a sunat cineva si i-am zis tatalui meu sa raspunda, ca nu pot eu.

Interesant este ca atunci cand i-am spus sa comunice apelantului ca revin eu cu un telefon, imi facea semne disperat (ca in filmele mute) ca nu se poate asa ceva. Atunci am inteles ca pe aici se considera lipsa de bun simt, sa nu iti faci timp sa ii raspunzi omului la apel. Adica tot eu eram aia nepoliticoasa. Oare toti au senzatia ca reprezinta cel putin buricul universului comunicational si fara apelurile lor ma tavalesc de plictiseala?
Poate exagerez, dar eu nu sun pe nimeni (nici sa ma pici cu ceara) inainte de ora 9.00. La fel intre 12.00 si 14.00. Nici seara dupa 20.00. O fi gresit, n-o fi gresit, eu asa procedez. Pentru ca am constatat ca in alte tari (pline de reguli si civilizatie) absolut nimeni nu se abate de la orarul asta. Fac exceptie membrii familiei (dar nu tot timpul) sau urgentele REALE. Nu va spun de cate ori am injurat (in gand, ce-i drept, dar destul de spumos si inspirat, fara sa ma repet) diversi interlocutori, care plini de bunavointa si dorinta de comunicare, imi trezeau copiii din somn la noua seara (exact dupa ce ma linisteam, ca in sfarsit au adormit). Iar blestemele incepeau sa-mi curga vioaie prin creier, mai ales daca intrebarea vitala pentru existenta mea, ce venea de la capatul celalalt al firului era: „am sunat sa vad ce mai faci”. Ce sa fac, asteptam cu infrigurare apelul tau nesimtit! Acum ca a venit, sunt fericita pe deplin.

mihai_vasilescu_oameni_telefoane

sursa foto

Reclame

10 gânduri despre &8222;Comunicarea excesiva dauneaza grav bunului simt&8221;

  1. buna analiza. Si pe mine ma revolta faptul ca tot mai muti oameni vorbesc in nestire la telefon. Sunt sofer, am dispozitiv de „miini libere” pe care il folosesc deseori. Ca un facut cind nu il folosesc, ma prinde militia! cam o data pe an! Dar ma uit la ceilalti participant la trafic, atit soferi cit si pietoni, care zici ca au telefonul lipt de cap. ce dracu or avea atita de vorbit?

    • @gheo, nu am inteles nici eu ce au atat de important de vorbit, dar cred ca e de importanta vitala de isi petrec atat de mult timp cu telefoanele lipite de urechi.

  2. Nici barfa nu mai e ce a fost, mai ales de cand cu minute nelimitate, dar sincer probail te duci tu in magazinele nepotrivite unde vanzatoarele sunt utilizate incorect pe post de papusi expozitionale ca intrun magazin normal nu au timp si maini sa vorbeasca la telefon 🙂 dar la orice ora poti face poze si plangere la conducere, restul se rezolva de la sine.

    Cu „in alte tari nu se poarta” ai tu nesansa sa fii intruna cu standarde extra, treci prin orasele europei sa vezi cum majoritatea lumii pe strada e lipit de telefon ori la vorbit ori pe net.

    In rest tehnologia iti da la mana toate cele necesare sa limitezi accesul la personala ta, ringtonuri diferite in functie de importanta persoanelor din agenda, profile silent/meeting etc. restul e de tine sa iei masurile necesare, vrei sa ti se respecte programul pai impune-l, dupa cateva raspunsuri de gen , scuze acum nu pot, scuze te sun eu cand pot, apel refuzat direct sau cand ai timp dar vrei sa-ti impui pct de vedere explicatii mai lungi gen vorbeste linistita ca sunt la buda, cu un pic de detailare al situatiei tale de cacare fac minuni 😀 Ca concluzie, nu te astepta sa-ti respecte altii principiile daca tu nu faci nici macar un efort mic sa le impui, as zice nu fii chiar asa de romanca.

    Cad conduc nu raspund deloc, in meetinguri la fel am silent activat, cand mi-am luat liber nu raspund la telefonul de firma, daca am apeluri ii sun inapoi cand pot, cui nu-i place sa-mi faca la fel.

    Acum pe partea distractiva : jur ca nu petrec 6 ore pe zi in baie, max 30 min cu dus/barbierit/alte nevoi personale dar macar 25% din apeluri le primesc acolo 🙂 a devenit normalitate sa stau „sprijinit” in teava cu o mana si cu ailalta sa raspund, e mai interesanta reactia interlocutorilor cand aud dupa ce termin treaba si ma spal pe maini linistea dupa explicatia mea la intrebarea „ce se aude acolo?” 🙂

    • @klam-man, tot te pun eu sa scrii un post intr-o zi.

    • @kalm-man, pai ti-am explicat ca e absolut interzis sa nu raspunzi, indiferent unde si cum trebuie sa faci toate eforturile posibile sa raspunzi. Altfel e considerat extrem de nepoliticos. La mine se intampla sa mai arunc resturi de mancare la toaleta in timp ce vorbesc la telefon si de fiecare data precizez asta incat sa nu creada interlocutorul ca eu vorbesc cu el in timp ce am oaresce necesitati fiziologice 🙂

    • @Ana – iar eu ti-am exemplificat ca se poate si altfel, iar faza cu „trebuie” sa raspunzi oricum e concept/mit mostenit din idea ca mobilul o ai la tine intotdeauna 🙂

      tot ce trebuie sa faci e sa educi populatia, eu predau lectia la greu, fa si tu un efort pentru binele tarii si a ta 😀 oricum, cihar ii vrei pe aia in jurul tau care nu se prind nici cand le zici? ca eu sistematic renunt la ei….

      Pe partea ailalta chiar tii sa fii „politicoasa”? e decizie grea intre politicoasa si interesele personale gen sa nu-ti urle copilul juma de noapte ca la trezit telefonul la o ora dupa ce a adormit.

      • @kalm-man, ma voi stradui sa educ populatia pe cat pot. Cei din afara ce se straduiesc sa faca asta sunt priviti drept fitosi cu aere de occident. E foarte greu sa spui orice ca automat e interpretat ca nu iti mai convine in tarisoara.

      • Fuck them ? 🙂 dar daca dupa ce ii explica 2-3 insi si aplica tratamentul tot cu parerea lor raman inseamna ca sunt mai prosti decat cainii comunitari deci nu merita efortul de a-i „dresa”, aia asa o sa moara.

        PS: oare ce parere au despre mine care fac aceeasi treaba dar mult mai putin finut de acasa ? nu ca mi-ar pasa dar inchipuie-ti 😀

  3. Eu am un chiosc langa casa unde am asteptat odata cateva minute si vanzatoarea tot nu termina convorbirea. Pana la urma a inchis si pe un ton ofensat m-a intrebat ce-mi da. Si i-am cerut o gramada. Tigari, vin, ciocolata, bere, orice numai s-o pun sa munceasca. S-a urcat si pe sus ca sa-mi aleaga ce voiam eu. Dupa ce am terminat cu alesul produselor, in loc sa platesc am scos telefonul si am inceput o convorbire. Si am plecat, in timp ce vorbeam, lasand-o cu ochii in soare. Da, am facut-o special. ideea mi-a venit chiar cand vorbea ea la telefon.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s