Poveste reala, de pe vremea „ailalta”, cand telefoanele fixe faceau legea. Iar cine le-a folosit la greu, stie cat de frecvente erau „greselile”, insotite de celebra scuza „a facut atingere”.
In acest context, tatal unui bun prieten de-ai mei era exasperat de o cucoana care tot gresea numarul si forma la ei, cautandu-l pe Gelu. Macar o data la cateva zile, de obicei la o ora cand toata lumea dormea, femeia revenea si cerea imperativ cu sus-numitul Gelu. Iar la auzul replicii „ati gresit, nu este niciun Gelu aici”, de fiecare data, zbang, trantea receptorul in furca. Azi asa, maine asa, pana cand intr-o dupa-amiaza a sunat din nou telefonul. Raspunde omul nostru:
-Alo, da!
-Alo, buna ziua, cu Gelu va rog!
-Doamna, imi pare rau, chiar n-ati aflat ce s-a intamplat?
Moment de deruta in partea cealalta. Apoi:
-Nu, a patit ceva?
-A murit, doamna, s-a spanzurat. Ieri l-au gasit.
Si zbang, a trantit receptorul in furca, nu inainte sa auda cum in partea cealalta izbucnisera hohote isterice de plans.
mihai vasilescu blog 
Oau! Daca s-a omorit si aia? Cu plinsul, fireste!
@gheo, trag nadejde că nu. 🙂
Superb ! Absolut genial :)))))
@Claudia Cristina, 😉
„Intr-o zi ,profesorul, a vrut sa le arate la copii starile in care se poate afla un om.
-Copii ,sa va arat starea de calm.
Formeaza un nr. de tel.:
-Alo ,domnule doresc sa vorbesc cu Gigi.
-Aici nu este nici un Gigi.La revedere
-Acum starea de iritare.
Formeaza acelasi nr. de tel.:
-Alo,as dori sa vorbesc cu Gigi.
-Domnule,insist,aici nu este nici un Gigi.
-Acum starea de nervi.
Mai formeaza inca o data acelasi nr. de tel.:
-Alo,domnule ,as dori sa vorbesc cu Gigi.
-V-am mai spus odata ca aici nu este nici un Gigi! Ce dracu aveti cu acest „Gigi”?!!!!
-Acestea au fost starile in care se poate afla un om.
Un elev din banca se ridica si merse la catedra.
-Eu vreau sa va arat starea de exasperare.
Formeaza inca odata acelasi nr. de tel.:
-Alo,domnule, sunt Gigi.M-a cautat cineva?!” 🙂
@Gigi, il cam stiam. 😉
Am zis eu ca nu? Dar se potrivea aici. 🙂
@Gigi, merge, da. 😉