Ieftin şi bun?

Frate, ne place să fim minţiţi, adorăm să fim prostiţi cu tot felul de rahaturi. Iar dacă cineva găseşte de cuviinţă să-ti spună adevărul, te uiţi cu scârbă la el şi pleci. Poate-l şi înjuri, aşa ca să te ţină minte.

Am un prieten care vinde cauciucuri. Ştiţi care este lucrul pe care-l aude cel mai des de la cei care vin să cumpere? N-aveţi de unde, vă spun eu:

-Buna ziua, am venit să-mi daţi ceva ieftin şi bun.
Continuă lectura

Sunt o fată deosebită. Lumea e rea şi bărbaţii porci.

Am o amică ce se plânge periodic ca o interpelează pe facebook tot felul de băgători in seama, care au de vorbit cu ea o gramadă de chestii. Subiecte de o importanţă deosebită cum ar fi „ce mai faci?” sau „tu ai prieten?” şi altele din aceeaşi categorie. În cele din urma fata a cedat nervos şi şi-a pus drept cover photo exact chestia pe care o vedeţi mai jos.
Continuă lectura

Cum să te spargi de râs în două sute de pagini

L.E. Doamna autoare a hotărât două chestii. Prima, că ne mai dă dumneai o carte pentru acest concurs ad-hoc. Deci avem doua premii. Buuuuun. Şi a doua: cele doua comentarii câştigătoare sunt cele lăsate de Karla si Radu Cristi. Pe care-i rog sa-mi trimită adresele şi tot ce mai trebuie ca sa le pot trimite cărţile (folosiţi email-ul din Contact). 

Rar de tot mi se întâmplă să râd singur, ca prostu’, când citesc ceva. Adică da, de multe ori mă amuz, dar sa pufnesc în răs tare şi sonor, mi se întâmplă rar spre deloc. Ei bine, am păţit-o de cel puţin trei ori în timp ce citeam „Adela spune„. M-am trezit izbucnind în râs (a se citi „fornăind”), total necontrolat. Mă şi speriam naiba, când îmi auzeam grohăiturile. Continuă lectura

Dacă nu vor astrele, ai belit-o!

Fratilor, a revenit Miki. Cu povesti noi. Serviti-o pe prima, in care avem niste enigme astrale.

 

Am mai povestit aici, la Mihai, despre A.

Dupa toata istoria noastra comuna, dupa fazele cu reparatul diverselor chestii, mi-am zis „bai, daca omul nu e pe aceeasi lungime de unda cu mine in ceea ce priveste hormonii, asta e viata! Dar este prea ok in restul privintelor ca sa il pierd. Cel putin am un partener de discutie extraordinar”. Asa ca ne-am mai intalnit de cateva ori, ca sa mergem la un teatru sau sa bem un suc.

Continuă lectura

Cine misca, misca mort

Am o prietena, o amica, ce-si face veacul prin Franta. Tipa e chiar profesoara de franceza, la mama lor acolo. Nu ca e intr-un mare fel, sa pleci tu de langa raiaua Brailei, ca sa-i inveti franceza pe urmasii lui Voltaire? Mie-mi pace ideea, chiar si numai pentru faptul ca pare un fel de umilinta suprema. Auzi, sa vina „gitanii” sa-ti arate cum se pronunta corect „merde”. Beton!
Continuă lectura

Corporatistul rebel

Prietenul meu I. a demarat un experiment social, pe cont propriu.  Ca un adevarat Che Guevara coropratist s-a hotarat sa lupte impotriva regulilor si conditionarilor de tot felul. A inceput o actiune de pionierat si vrea sa stranga cati mai multi prozeliti, ca sa demonteze mitul constrangerilor false dupa care traim si ne ghidam vietile. Primul pas deja l-a facut. Se bate parte in parte, cu ora la care trebuie sa ajunga la munca. Nu mai suporta atata ingradire a libertatii personale. Ce e aia program de la 9.00? Chiar asa ne batem joc de nevoile individului? Si inca de una dintre cele primordiale: nevoia de somn dimineata. Vitala, zice el, pentru a-ti asigura o buna functionalitate peste zi. Prin urmare, subtil si in scopuri strict stiintifice (care nu au nicio legatura cu cantitatea de bere ingerata noaptea), a inceput sa „impinga” cat mai spre 10.00 a.m. ora la care ajunge la munca. Ba, in zilele cand este pus pe studiu aprofundat, o duce chiar spre 11.00. Repet, strict din motive care tin de empiric. Doar in acest mod poate aprecia la justa valoare comportamentul factorului uman cu care interactioneaza. Continuă lectura