Corporatistul rebel

Prietenul meu I. a demarat un experiment social, pe cont propriu.  Ca un adevarat Che Guevara coropratist s-a hotarat sa lupte impotriva regulilor si conditionarilor de tot felul. A inceput o actiune de pionierat si vrea sa stranga cati mai multi prozeliti, ca sa demonteze mitul constrangerilor false dupa care traim si ne ghidam vietile. Primul pas deja l-a facut. Se bate parte in parte, cu ora la care trebuie sa ajunga la munca. Nu mai suporta atata ingradire a libertatii personale. Ce e aia program de la 9.00? Chiar asa ne batem joc de nevoile individului? Si inca de una dintre cele primordiale: nevoia de somn dimineata. Vitala, zice el, pentru a-ti asigura o buna functionalitate peste zi. Prin urmare, subtil si in scopuri strict stiintifice (care nu au nicio legatura cu cantitatea de bere ingerata noaptea), a inceput sa „impinga” cat mai spre 10.00 a.m. ora la care ajunge la munca. Ba, in zilele cand este pus pe studiu aprofundat, o duce chiar spre 11.00. Repet, strict din motive care tin de empiric. Doar in acest mod poate aprecia la justa valoare comportamentul factorului uman cu care interactioneaza.

Scoala altfel…dar la fel

Pentru cei care aveti copii, cuvintele astea doua, „scoala altfel”, s-ar putea sa nu sune ca de pe alta planeta. Pentru cei care habar nu aveti despre ce balmajesc, este vorba despre o initiativa destul de recenta (de cativa ani incoace) a onor Ministerului Educatiei. Primavara, cu o saptamana inaintea vacantei de paste, elevii ar trebui calauziti catre diverse activitati extra-scolare, intru largirea orizonturilor si accederea catre noi deziderate ale vietii lor, lipsita de griji dar plina de probleme.

Ideea mi-a placut din start. Pare misto sa iei copiii (adolescentii) si sa-i duci sa mai vada si altceva in afara de zidurile scorojite ale scolilor din sistemul educational romanesc si moacele decrepite ale dascalilor-dinozauri, imbatraniti si ramasi in nemiscarea aceluiasi sistem. Doar pare. Va explic imediat de ce.