Invidie colegiala si… pamanteana… by Ana R

Daca pe bosu’ de la blog l-au rapit extraterestrii, asa pentru o tura scurta de ozeneu, incat sa se laude pe aici pe la lume cum s-a dat el cu viteza luminii, pe mine nu m-a rapit nimeni. Dar nimeni, nimeni. Si cred ca incerc o usoara urma de gelozie, pentru ca nu am putut sa imi fac cateva poze cu buzele tuguiate (ca altfel cica nu mai sunt capabile sa pozeze telefoanele de ultima generatie, nicio femeie). Sau cu vreun omulet verde brotacel, in timp ce pe fereastra aeronavei sa se perinde peisaje stelare.

Nu stiu ce i-au facut extraterestrii aia lui, ca nu mi-a facut confidente. Continuă lectura

It was a bad day…

1 Mai 1994. Eram la ai mei, la Valcea, in vacanta de Paste. Suna telefonul (fix, pe vremea aia). Un fost coleg de liceu ma intreaba daca am chef sa ies la un fotbal, sa mai dam mielul si drobul jos. Am, cum sa nu am. Si chiar daca nu aveam, tot trebuia sa ma duc. „Varf” ca mine a mai avut Romania doar pe vremea lui Dobay. De atunci, nimic. doar epigoni nevrednici. Atat ca m-am pierdut in anonimat.

Plec la teren. Meciul incepuse deja, da’ l-au expulzat pe unul si mi-au facut loc. Exact ce va ziceam. Pai cum era sa apara Ronaldo (Cristiano) la marginea terenului si sa-si ia un: „coaie, n-ai loc acum, mai asteapta si tu un pic pana oboseste cineva”. Exclus, zic.

mihai_vasilescu_football_comics

sursa foto

Da’ n-am apucat sa marchez. Continuă lectura