Dabuleni my ass

Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand plec spre piata sa-mi cumpar pepene, apai chiar vreau sa-mi iau unul sa-mi bucure papilele gustative si sufletul. Si nici nu ma cac pe mine, daca pentru alte fructe si legume imi mai place sa ma targuiesc, pentru pepene nu o fac. O singura cerinta am: sa-i facem „dop” si daca nu-mi place, imi dai mataluta frumusel altul. In rest, poti sa mi-l alegi pe cel mai mare din gramada, il iau ca mancam doua zile din el, doar dulce sa fie. Ah, si ce ma enerveaza vanzatorii care incearca pepenele facand un triunghi din ala imens, de lasi pana acasa o dara lunga de zeama, zici ca esti Hansel si Gretel.

Nea Vasile

La un moment dat, pe parcursul vietii mele am locuit in plin Berceni, la “Nitu Vasile”. Zona nu era chiar rea, doar ca in anii aia arata mult mai rau ca acum.

Stateam cu chirie, intr-un bloc de garsoniere, unde cei mai tineri colocatari ai mei, prinsesera live “tratatul de la Versailles”. Ba chiar, pe unul il suspectam ca este fratele mai mare al lui Gica Petrescu. Semanau bine, doar ca asta de la mine din bloc era oleacuta mai trecut. Media de varsta o mai scadeam eu si cu Nea Vasile. Asta era vecin cu mine de palier. Cunoasteti genul. Fost prelucrator prin aschiere, pe una din platformele industriale ale Capitalei. Dat afara, pe motiv de consumat excesiv de zeama de varza, dimineata.