Vai de soarta noastră!

Nu mai ştiu cine a zis vorba aia cu „scrieţi, băieţi, orice, numai scrieţi” şi mi-e lene să caut pe goagăl. Oricum, este foarte clar că omul a trăit în cu totul alte vremuri şi nu a apucat să-l cunoască pe liceanul zilelor noastre, Bobo zis şi bombardmentt.

Dar, ca să fac un fel de reparaţie morală, vi-l voi prezenta eu. Şi o să vi-l arăt necosmetizat, chiar aşa cum este el: semi-analfabet, troglodit si manelist. Din păcate, sunt absolut convins că Bobo zis şi bombardmentt nu este vreun fenomen singular printre adolescenţii români. Pot să pariez pe un procent, care ajunge pe la 40%, de liceeni aflaţi în aceeaşi situaţie: vocabular limitat, cultură generală zero, analfabetism.

Fi-v-ar Webstock-ul sa va fie!

Guest Post by Ana R.

 

A ajuns Mihai mare blogger! Auzi, e acreditat la Webstock. Si victima colaterala din treaba asta am picat eu, scriitoarea de vineri. Daca asa s-a brodit Webstock-ul asta, ce sa facem?

Lasam Cezarul nostrum sa se desfasoare si sa ne explice cam care e miscarea pe acolo. Sa vada ce mananca bloggerii aia talentati sau daca iau vitamine si suplimente alimentare in pauze, ca sa le vina inspiratia. Cum se comporta ei in realitate si nu ascunsi dupa o tastatura? Sunt oameni si ei?

Din partea mea il rog sa il studieze indeaproape pe Radu F. Constantinescu. Iar la momentul potrivit sa ii puna o piedica si sa observe modul in care se loveste de planeta. Atunci cand cade se formeaza un norisor roz de romantism in jur? Sau bea apa cu hormoni feminini ca sa isi atenueze testosteronul? Alta explicatie nu gasesc. Ma rog, sunt eu rautacioasa. O sa ne dea el detalii live de la sindrofie ca sa vedem si noi ce fac atatea capete inspirate in aceeasi incapere.

Bafta Mihai la primul tau eveniment oficial in calitate de blogger si sa le transmiti din partea mea sa organizeze Webstock-ul in alta zi a saptamanii, anul viitor!

 

Sunt Blogger Acreditat la Webstock 2014

Am ceva mai mult de un an de zile de cand am scris primul articol pentru blogul acesta, pe care l-am infiintat din pura placere de a sta la taclale. Imi place sa ma ocup de el, desi uneori ma cam copleseste. Sunt mandru ca absolut tot ce am realizat in domeniul acesta, care era o noutate aboluta pentru mine, am facut singur-singurel, de capul meu. Am invatat din greseli si mi-am vazut cu incapatanare de blogul meu in continuare. Si greseli au fost, sunt si vor mai fi. Pentru ca altfel nu ai cum, intai te izbesti de pragul de sus, apoi inveti sa iesi pe usa.

Sa va spun ca luam poze de pe net, pentru articole, fara sa mentionez sursa, fara nimic? Ca doar ce gasesti pe net, e moca, nu?