Primul zbor

N-am scris nimic azi, pentru ca si deoarece, diverse motive. Da’ tot pentru ca si deoarece imi sunteti dragi, va pun un post mai vechi. Hai ca nu l-oti fi citit toti.

 

Decembrie 2006. O zi urata si rece ca toate celealte, ce incep in Noiembrie si se mai termina in Mai. Aveam ceva treaba pe la birou si am ramas, dupa program (nu, nu cautam pornache). Si bine am facut. La un moment dat, incepe sa-mi licare o fereastra de mess. Continuă lectura

Reclame

A la francaise

Ziceam sa va mai povestesc chestii de pe unde mi-au mai umblat picioarele.

2008, Steaua joaca la Lyon, in grupele Champions League. De data asta stiam din timp ca o sa merg la meci. Asa ca am avut vreme berechet sa-mi caut cazare si bilet de avion. Doar ca, exact cand trebuia sa merg eu, dragutii de la blue-air au hotarat sa „scoata” cursa de Lyon. Pai si eu cum mama naibii mai ajung, ha? Tot cu avionul, doar ca la Paris. Si, pentru ca tot nu mersesem niciodata, din Orasul Luminilor la Lyon, cu TGV-ul. Cu drumul o rezolvasem.

Ce facem cu cazarea? Pai cu cazarea am facut cea mai buna treaba. Mi-am rezervat, cu 80 de euro/noapte, un single la cel mai tare hotel in care am stat in viata mea. Nu vreau sa le fac reclama, nu cred ca sunt nici in pozitia de a face cuiva publicitate, dar eu m-am simtit acolo ca in Paradis. Sa va mai spun ca la receptie aceeasi noapte de cazare costa 345 de euro? Nu stiu cum naiba am prins-o la banii aia, dar chiar atat a fost. Cred ca mai am pe undeva si factura de la agentie. Mda, acum cautam sa va pun link catre hotel si observ ca a fost preluat de crowne plaza. Sa inteleg ca nu le-a mers prea bine cu preturile mici? Sau cu alea mari? Continuă lectura

Tenorul groazei

Tot intr-o zi din asta de primavara, care intarzie sa apara, eram la alergat in parc. Era seara, se intunecase deja si o ceata ca la balamuc. Din aia laptoasa de nu vezi la doi metri in fata. Acu’, asta nu ar fi fost o mare problema, dar multumita lui nen-tu’ Piedone, in jumatate de parc iluminatul public este sublim. In sensul ca lipseste cu desavarsire.

De felul meu nu sunt foarte cacacios, adica nu mi-e frica si de umbra mea. Da’ ma simt eu mai in largul meu cand e lumina in jur. Cand te poti uita in ochii adversarului. Daca iei una in falca, macar s-o iei de la unul pe care il vezi, nu doar il simti tu prin preajma. Ca sa intelegeti, cand am citit “Shining”, stateam intr-un camin studentesc unde noaptea stiai pe unde s-o iei, doar daca fusesei as in copilarie la concursurile de orientare turistica. Tin minte ca n-am mai mers la buda noaptea, cat timp a durat lectura si inca vreo saptamana dupa aia. Continuă lectura