Dragă Telekom

L.E. Hai că mi-a plăcut atitudinea celor de la Telekom, de după articol. Mi-a scris foarte mişto o tipă de la ei, care mă întreba nişte chestii din care se deduce că începe să le pese. Şi asta nu e rău. Dacă mai aveţi nemulţumiri şi sugestii pentru ei, eu zic să băgaţi, poate încep oamenii să le rezolve.

Să știi că aseară mi-au bătut la ușă doi domni foarte simpatici care s-au recomandat ca venind din partea ta. Și cărora, surprinzător, dar le-am deschis ușa. A propos, fac o paranteză, trăim vremuri ciudate, oameni buni. Voi ați observat că aproape nimeni nu mai deschide, când le bate cineva la ușă. Dacă nu dai telefon să anunți că vii, poți să mori pe caldarâm în fața blocului celui mai bun prieten, nu va deschide în veci. Vizorul a devenit o invenție desuetă și inutilă.

Comentezi?

Zilele trecute am scris doua articole, care mie mi-au placut foarte mult (sunt un modest incurabil, stiu). Se pare ca si voua, pentru ca ati fost multi cei care le-ati citit si au existat si niscaiva reactii. Dar, la fiecare din ele am primit cate un comentariu pe care l-am pus deoparte. Si o sa va explic de ce.

Greseli facute de bloggerii incepatori

Stati linistiti ca n-o sa ma apuc sa dau sfaturi pretioase pe aici. Pur si simplu am identificat cateva erori pe care le-am facut de-a lungul timpului, care acum mi se par hilare, dar la vremea aia nu gaseam nimic in neregula.

Sa zicem ca ti-ai deschis un blog. Felicitari! Din momentul acesta esti un scriitor al neamului si in curand o sa razi pe la colturi de Sadoveanu, Tutea sau fraierul ala de Eminescu. Dar pentru ca tu vrei sa afle si altii ceea ce ai de spus, te simti oarecum nedreptatit ca doar tu si prietenii tai sunteti la curent cu ceea ce debitezi. Si ai vrea sa fie multi, mult mai multi. Ei bine, acesta este momentul in care incepi sa faci greseli, in cautare de trafic cu orice pret. Si cum eu le-am incercat pe pielea mea, pe multe dintre ele, ma gandeam ca ar fi util sa va impartasesc aici cateva dintre cele mai frecvente printre incepatori.

Unde e jihadul internautic?

Au trecut mai bine de doua saptamani de cand s-a inchis pagina lui Tony Poptamas. Si stateam sa ma intreb unde cacat e mineriada despre care vorbea idolul femeilor (l-am numit aici pe raduef)? Unde ma-sa mare sunt actiunile organizate, in cadrul carora se strangeau cate cinci mii de dementi ca sa inchida pagini cu care nu rezonau spriritual? Unde sunt cei ce se grupau pe internet, ca sa inceapa sa ceara taxe de protectie paginilor care fac business pe facebook? Unde-s micii intreprinzatori speriati? Mda, hai sictir, ca sa fiu si eu in ton cu urarea pe care mi-ai adresat-o.

Unde mortii ma-sii este jihadul virtual despre care vorbea celalalt mare formator de opinie din online?

Unde incepe si unde se termina libertatea?

Ma contraziceam cu un coleg la birou, foarte contrariat de postarea pe care o pusese pe facebook Mihai Stoica, din inchisoare. Si era destul de revoltat colegul meu. Pe genul „cum de isi permite sa faca asa ceva cand se stie ca in puscarie nu ai acces la internet”??? Am inceput sa ma contrazic un pic cu el, explicandu-i ca poate a avut acces legal la internet. Sau poate si-a sunat vreun prieten si l-a rugat sa posteze. Pe cand discutam mai aprins, mi-am dat seama ca nu stiu care este regimul telefoanelor si internetului in temnita, asa ca m-am apucat sa caut surse de informare. Cand eram la un pas sa ma plictisesc si sa renunt, am gasit cate ceva.

Ne mai lasati cu zguduielile?

Fratilor, nu mai pot cu stirile astea despre cutremure. Cum se baseste unul mai tare dincolo de carpati, cum dau astia la tv. „Romania s-a cutremurat de einspe ori”, suna cele mai optimiste stiri. Cui foloseste? Nu se stie. Oricum ni se spune despre cutremure care AU FOST. Nimic util. Nimic despre ce va fi. Pentru ca sa vezi ce, nimeni nu stie cand si daca va mai fi. Sa-mi spui despre cutremurele ce tocmai au fost nu ma ajuta cu NIMIC! E degeaba si mai induci si panica in populatie. Acum cateva luni am crezut ca o iau razna.

A aparut un nou centru seismic, sau ceva de genul, pe la Galati.