Guest Post by Ana R.
In dorinta mea de a reprezenta cu cinste tara de obarsie, printre nemtii din tara de adoptie, am devenit destul de obsedata de integrarea in societatea lor, aducandu-mi aportul cultural dar si valorile etice insuflate de educatia de acasa. Dar toate eforturile mele si ale celor la fel de bine intentionati ca mine, sunt uneori facute praf, cat ai pocni din degete. Problema cea mai mare o constituie alti conationali, ce dau de pereti cu stradania mea. In oraselul in care stau, care este lipit de München, s-au aciuat cam multi compatrioti colorati care isi cam fac “cumparaturile” prin subtilizare. Cica ar face o gaura zilnica, numai la un singur magazin Penny, de minim 700 de euro. Continuă lectura
mihai vasilescu blog 