Arunc-o pe mă-ta din creier!

Hai ca tot sunteti multi dintre voi care ati citit articolul cu barbatii care raman legati printr-un trainic si invizibil cordon ombilical de mame. S-a ras, s-a glumit, s-a comentat, dar pana la urma cred ca nu exista nimeni care sa nu se fi gandit ca treaba e exagerata, pentru farmecul povestirii. Ca doar asa am facut si eu. Adica, hai ma, n-ai cum sa ramai legat de ma-ta toata viata, ca e penibil. Da, e ok sa halesti ce-ti pregateste de mancare, cand mai treci s-o vizitezi (pana la urma n-am nascocit eu vorba „mancare ca la mama acasa”). E ok sa-i asculti sfaturile, ca n-a trecut femeia prin viata de pomana. Dar cam la asta ar trebui sa se reduca interactiunea mama-fiu, dupa o anumita varsta.

Ei bine, chiar se pare ca m-am inselat. Pentru ca zilele trecute una dintre cititoarele mele (care mai comenteaza pe aici sub numele de „Miki”) mi-a trimis pe mail o scurta povestire, care mi-a zdruncinat serios perceptia despre barbati. Ia fiti atenti aici.

Continuă lectura

Nu tot ce zboara se mananca

Guest Post by Ana R.

Nu stiu cum se comporta ilustrii nostri soti atunci cand ies pe afara ca baietii si scapa pentru cateva ore de fraiele casniciilor. Dar stiu ca zicala „ca scapate din lant“, sigur ni se potriveste si noua femeilor. Dupa iuresul vietii tumultuoase pe care o ducem, cu preocupari secatuitoare de energii si invartindu-ne toate in jurul familiei (a propos, ati observat ca intotdeauna cei mai mici membri ai familiei sunt cei care te lasa lat de oboseala?), atunci cand scapam de acasa si iesim cu fetele, ne comportam ca si cand ne-a lovit leuca petrecerii in cap.

Din cercul meu de prietene, cu care am studiat limba germana, sunt singura cu copii. Continuă lectura