Prima mea masina

Daca a existat vreun lucru la care am visat, dupa ce am ajuns in Bucuresti, a fost sa am masina. Ma terminasera psihic distantele uriase (veneam din Valcea, da?) si mijloacele de transport in comun.  Zadarnic m-am milogit de taica-meu sa-mi dea Dacia lui. Mai degraba il rugam sa-si doneze un ochi sau o mana. Desi o tinea nemiscata in fata blocului cate 350 de zile pe an, pentru celelalte zile in care avea nevoie de ea, nici nu se punea problema sa mi-o dea la Bucuresti.

In anul doi de facultate, am lucrat la Pizza Hut. Unde, am constatat cu stupoare, ca reusesc sa castig mai mult decat ai mei parinti la un loc. Continuă lectura

Femeia la volan

Guest post by Ana R.

Ce e domnule cu femeile si sofatul? Ca nu mai pot cu asta. Peste tot vad comentarii legate de faptul ca femeile folosesc schimbatorul de viteze cam ca pe telul de batut ouale in bucatarie. Ca oglinzile masinii servesc exclusiv la corectarea rujului. Ca habar nu avem unde e roata de rezerva (daca era important poate stiam). Ca in vocabularul nostru nu exista jante, ci numai genti (eventual de piele si colorate). Ca nu stim sa parcam cu spatele si alte baliverne.

Nu stiu de ce, prezenta unui barbat in masina ne streseaza groaznic (strict legat de sofat). Continuă lectura

Eh, intentia conteaza

Ora trei dimineata. Se aude o bataie insistenta in usa. Se scoala sotul si deschide usa. In prag sta unul usor incurcat.
– Ce vrei domnule? E ora trei dimineata!!!
– Scuze, imi pare rau ca v-am trezit.  N-ati putea sa ma impingeti?!
– Du-te omule de aici, la ora asta vrei sa vin sa te imping???!!!

Si ii inchide usa in nas. Apoi se duce inapoi in pat, langa sotie.
Nevasta-sa il intreaba:
– Cine a fost la ora asta?
– Pai unu, cica vrea sa-l imping. Oameni nebuni. Continuă lectura