Corporatistul rebel

Prietenul meu I. a demarat un experiment social, pe cont propriu.  Ca un adevarat Che Guevara coropratist s-a hotarat sa lupte impotriva regulilor si conditionarilor de tot felul. A inceput o actiune de pionierat si vrea sa stranga cati mai multi prozeliti, ca sa demonteze mitul constrangerilor false dupa care traim si ne ghidam vietile. Primul pas deja l-a facut. Se bate parte in parte, cu ora la care trebuie sa ajunga la munca. Nu mai suporta atata ingradire a libertatii personale. Ce e aia program de la 9.00? Chiar asa ne batem joc de nevoile individului? Si inca de una dintre cele primordiale: nevoia de somn dimineata. Vitala, zice el, pentru a-ti asigura o buna functionalitate peste zi. Prin urmare, subtil si in scopuri strict stiintifice (care nu au nicio legatura cu cantitatea de bere ingerata noaptea), a inceput sa „impinga” cat mai spre 10.00 a.m. ora la care ajunge la munca. Ba, in zilele cand este pus pe studiu aprofundat, o duce chiar spre 11.00. Repet, strict din motive care tin de empiric. Doar in acest mod poate aprecia la justa valoare comportamentul factorului uman cu care interactioneaza. Continuă lectura

Reclame

Trei minute de sclavie

Pentru ca atat a durat sa citesc o stire de cacat, scrisa cu curul. Domnisoara Ioana Raluca Nitu, autoarea acestui material ambiguu si scris asa ca sa fie, ar trebui sa revina si sa-si ceara scuze. Era fumata si nu si-a dat seama ce face. Stirea (pe care o aveti aici, dar stiu sigur ca n-o s-o cititi si de data asta chiar va inteleg) zice ca undeva in Anglia, la o ferma, autoritatile au luat masuri sa elibereze opt barbati, intre 21 si 46 de ani, exploatati in conditii de munca similare sclaviei.

Hai sictir, bai Ioana (sau Raluca). Adica cum?
Continuă lectura