Marţienii din Tulcea

Bă băiete, începând de azi să nu mai aud povestea cu românii care nu sunt în stare de nimic şi întodeauna le-o iau alţii înainte. Gata, s-a terminat cu vrajeala! Suntem nişte vizionari. În ţara asta românească, aşa săracă şi amărâtă cum este ea, s-a deschis primul birou pentru extratereştri. Deci să ne mai slabească NASA şi alti răhăţei din ăştia care au ştiut doar să mănânce nişte bugete uriaşe, dar n-au fost în stare de nimic mai de doamne-ajută. Sărăciilor, faceţi umbră pământului degeaba. Puteţi să vă băgaţi în fund Aria 52, cu buncăre cu tot. Continuă lectura

Ai nostri, ca brazii…by Ana R.

Din comentariile celor ce citesc acest blog de succes (vom fi ce-am fost si mai mult decat atat, nota redactiei), reiese ca mai sunt cativa ca si mine, plecati prin cele negre strainataturi. Poate si cu ajutorul lor, reusim sa recapitulam un pic cam cu procedam noi, spre deosbire de “ailalti”.

– Vorbim tare, dar tare, aica tare. Daca suntem la terasa, stie toata suflarea pe o raza de treizeci de metri, cel putin 75 % din tot ce ai trait tu in ultima perioada. Iar apoi afla si restul de 25% pe care nu i-ai trait, dar ti-ai dori. Si asta fara sa sa fie vorba de necivilizatie, asa avem noi “volumul”, din constructie. La inceputurile relatiei, sotul meu (pe atunci prieten), imi spunea sa fiu atenta cat de tare vorbesc, sa nu auda cei de la masa vecina si gandurile mele. Tatal meu il sfatuia sa imi caute “potentiometrul” si sa-l dea pe minim. Continuă lectura