Grasule, iartă-ţi părinţii că sunt proşti şi nesimţiti!

Continuăm cu un articol din seria ce-am mai observat pe feisbuc.

După tururi de alegeri, atacuri teroriste şi multe, foarte multe mâţe, pe măreaţa reţea de socializare a lui Ţucărberg răsar, una după alta, pozele cu copiii deţinătorilor de profiluri. Fraţilor, nu prea le halesc nici dacă ăia micii sunt frumoşi şi numai buni de dat în reclame, pe tv. Darămite când îmi răsare pe wall căte un mic monstruleţ obez. Păi îmi vine să dau dracului tot şi să nu mai deschid calculatorul niciodată.
Continuă lectura

Reclame

Sfântul Baros şi Arhanghelul Cuţit

Ieri dimineaţă, în timp ce mă spălam pe dinţi, mi-a venit aşa un gând. Care zicea: bă, dar noi de unde până unde tăiem porcul de craciun? Adică ce e cu obiceiul ăsta, care contravine flagrant dogmelor religioase? Sau nu? Păi ăştia nu erau cu „bunatate”, „milostenie”, „lumină”, „pace”, „credinţă” etc?

Să nu credeţi că sunt vegetarian şi mă apucase plânsul de mila porcilor. Pot să halesc un purcel de lapte la micul dejun şi să mă hrănesc juma’ de an doar cu ceafă la grătar şi salata de şorici cu lebăr. Doar mă întrebam cum de este posibil un asemenea ritual barbar, cu aprobarea bisericii. Pentru că, dacă aveţi impresia că porcii mor de moarte bună si şoriciul le cade pentru ca napârlesc, sunteţi uşor in eroare şi v-aş recomanda să asistaţi la o tăiere de porc. Eu am stomacul tare şi tot nu mi-a fost uşor să privesc la aşa ceva. Şi atunci? Cum de este ăl de sus de acord?

Continuă lectura

S-a terminat, ne reîntoarcem toţi la natura

Cam asta a fost, dragii mei. Asa incepe tot. Acesta este semnalul ca, usor-usor, cercul se va inchide si incepem sa ne intoarcem cu totii la valorile primare, la baza piramidei nevoilor umane (Maslow saracul, stia el ce stia). Papa, caca, apă si câte un futai din cand in cand, cam la asta se va reduce totul. Primul pas a fost facut, dupa cum se poate observa din anuntul de mai jos.
Continuă lectura

Nu mai esti barbatul pe care l-am cunoscut

 Guest post by Ana R.

 

Pentru ca domnu „sefu’ blogului” a zis ca sunt cam critica la adresa barbatilor, azi facem un fel de autocritica la adresa femeilor.

Nu pricep de ce ne straduim noi femeile sa ne dresam barbatii? Ca si cum l-am primit in viata noastra in varianta de baza si acum il vrem brusc full option. Desi in viata reala parem, unele dintre noi, destul de inteligente, atunci cand este vorba despre barbatul de langa noi ne transformam in aceste Siegfried & Roy si ne dorim  varianta lui imbunatatita. Cea mai imbunatatita.

Adica, mai fata, daca era atat de putin tangent cu idealul tau de perfectiune de ce l-ai ales pe asta? Cum de ce? Pentru a ne da sansa sa incepem sa-l modelam dupa gustul nostru. Intotdeauna pentru pampalaul de langa noi e loc de mai bine. Fetelor, sa va zic ceva, daca nu l-a dresat ma-sa sau viata pana in momentul intalnirii cu noi, pai nici cu biciul sau pistolul nu mai ai sanse de izbanda. Continuă lectura

De ce?

Nu stiu de ce, poate din cauza trecutului meu, cel mai tare si mai tare, pe lumea asta, ma enerveaza fetele sau femeile grase care mananca. Stati, nu sariti pe mine! Au si ele voie sa se hraneasca. Nu vorbesc aici de frunze de salata, cu un mar si o bucatica mica de piept de pui. Ma enerveaza cele care baloteaza cantitati impresionante de hrana. Cred ca uneori mi se poate citi pe fata ce gandesc. Frate, chiar n-or avea oglinzi? Chiar nu au pe nimeni sa le spuna (in afara de mine) ca nu e in regula ce fac? Continuă lectura

Partidul, Ceausescu, Romania

Am citit un articol la Sebastian, care m-a “atins”. Si cum ma lovesc si eu de cei din jurul meu, care nu au trait o zi din acele timpuri (sau atat de putin ca nu-si amintesc nimic) as vrea sa scriu si eu un pic pe acest subiect: era mai bine sau mai rau înainte de 89?

Da, pentru noi cei care am trait din plin pe vremea lui Ceausescu, pare bizar ca cineva sa-si aduca aminte ce bine era. Si, ca sa nu avem discutii, va spun exact cum stateau lucrurile in cazul meu. Maica-mea profa de romana. Salariul in jur de 3000. Meditatii cat cuprinde. Adica macar inca pe atat, ca bani. Sa nu mai vorbim de tigari, dulciuri, fructe, carne si ce mai pica in sesiunile de examene (treapta intai si bac).

Taica-meu inginer chimist, salariul peste 4000. Si eu cred ca era binisor peste 4000, pentru ca mereu auzeam discutii despre cum „la voi nu se mai dau fluturasii de slariu”? Continuă lectura

Romantic World of Pigs

Una din cititoarele mele, mi-a spus ca asteapta cu placere ziua cand voi scrie, citez: “ceva de suflet, dar in maniera ta, adica foarte vesel, adevarat si pragmatic”. Am incercat sa-i indeplinesc dorinta. Sa ma ierti, draga mea A.R.M., dar asta este cam tot ce am putut. Sper sa nu dai bir cu fugitii. 🙂

Da, dragii mei si mai ales dragele mele, am fost candva si eu romantic. Cu acte in regula. Tendinta naturala este sa pleci “la drum” ca un adevarat cavaler. Se mai atenueaza un pic, dupa ce viata iti da primul sut in c***e. Totusi, daca esti un adevarat luptator, persisti in tampenie. De-acu’ depinde si de cata rezistenta ai. Cunosc luptatori din astia, cu “ouale” turtite de cate “spituri”si-au luat, transformate in niste adevarate vagine masculine. Dar, care nu renunta. Continua sa creada in sansa lor, de a fi adevarati cavaleri pe cai albi. Eu le tin pumnii si-i sustin pe acesti eunuci moderni. Dar sa fie la ei, acolo.

mihai_vasilescu_balls                                                                                                                                       sursa foto

Pe la al treilea “sut” m-am oprit si mi-am zis ca “asa nu se mai poate”. Continuă lectura