Revolutia hipsterilor

Evident ca de duminica incoace tot netul este plin de articole care explica si analizeaza, unul mai elocvent ca celalalt, cum a fost posibil sa fie ales Iohannis. Toate au chestii misto in ele, dar mie mi se pare ca  nimeni nu a explicat clar, pe intelesul pesede-ului, de ce s-a intamplat asta. Bun, am inteles, analize, exit-poll-uri, strategii gresite, online, offline, facebook, politica and stuff. In pofida aceastei inflatii de explicatii, eu cred ca aia din PSD nu inteleg nici macar acum, cand Klaus a fost ales si mai are putin pana sa doarma prima noapte la Cotroceni, ce i-a lovit. Nu au cum sa inteleaga. Si va explic eu de ce. Pentru ca cei mai multi dintre ei sunt in urma vremurilor.

La ce-mi foloseste Iohannis Presedinte?

 In primul tur votez cu sufletul si in al doilea cu cine cred eu ca este util. Replica aceasta apartine celui pe care voi il cunoasteti sub numele de Prietenul I. Si dupa ce am auzit-o, mi-a venit asa un gand. Mai ales ca in ultima vreme am tot citit articole despre candidatii la Presedintie. Ma rog, despre cei patru trei care conteaza (initial o numarasem si pe Nuti, dar mi-am dat seama ca e pierdere de vreme). Si am realizat ca in online exista trei pareri mari si late: mergeti la vot, nu mergeti la vot, puie Monta. Iar dupa ce le aprofundezi pe astea trei, gasesti si leit-motivul: trebuie votat Iohannis. Pentru ca face si drege. Pentru ca este destoinic. Pentru ca uite ce bine arata Sibiul. Pentru ca avem nevoie de un om care sa vorbeasca mai putin si sa faca mai mult. Pentru ca…

„Catindaţii”

N-am sa uit niciodata entuziasmul si emotia cu care am purces sa votez pentru prima oara. Era in 90 si chiar atunci implinisem varsta care-mi permitea sa dau si eu cu stampila pe un buletin de vot. Ca pana la urma am luat un teanc de buletine si le-am bagat pe toate in urna, e cu totul altceva. In haosul omniprezent care guverna primele alegeri libere ale Romaniei postbelice, era o joaca de copii (ceea ce si eram) sa faci asta. De atunci toti cei care au condus si guvernat tara asta mi-au furat placerea de a vota. Acum mi-e sila. Si de fiecare data cand am mai mers, mi-am spus ca e ultima oara cand am votat, dar de fiecare data renunt si ma duc din nou, dintr-un spirit cetatenesc pe care il regret odata ce am aplicat stampila. Asta pana mi-a venit ideea sa imi anulez votul. Macar sa nu mi-l mai fure. Asa ca, macar pentru asta si tot voi fi la urne.