Prinţesele-piţi şi flautul fermecat

Guest Post by Ana R.

La mica mea barfa de vinerea trecuta despre barbatii neintarcati la timp, a raspuns unul dintre cititori, pe numele lui JT. Care, cu multa „suferinta”, ne expunea trauma traita de el atunci cand prietena lui nu a vrut sa ii calce o camasa, in conditiile in care el era presat de timp. Fetele de pe blog aproape l-au linsat, explicandu-i cu mult aplomb ca e cam …….. (completati voi linia punctata, oricum s-au folosit toate „epitetele” posibile) pentru ca si-a parasit prietena dintr-un motiv asa tampit.

Zana de serviciu

 Guest Post by Ana R. 

 

In timpul facultatii am fost poreclita de copiii din fata blocului „Andreea Marin”. Nu stiu daca mi s-a tras de la faptul ca eram bruneta, ca purtam palarii sau ca semanam oarescum (eu oricum sunt mai inalta), dar cert este ca niciodata nu m-am simtit magulita de comparatie ci din contra. Eu nu stiu alt personaj monden care sa imi inspire atata ipocrizie si falsa perfectiune precum „Zana”. A, mai e unul, eterna ei rivala Raduleasca, dar aia se straduieste mai mult sa ne convinga cum pot deveni curvele virgine. Si scrie si carti in acest scop.

Atunci cand apare in public avem senzatia ca dumneaei serveste numai ambrozie si nectar la micul dejun, iar in vasul de toaleta nu depune decat flori de lamaita altoite cu muscate. Nu mai vorbim de tipul de discurs, din care rezida numai pozitivisme fabuloase din ciclul „sa fie bine ca sa nu fie rau”.