Trafic de Capitala

Ma gandeam ieri dimineata, cand o luasem la pas prin zapada si dardaiam, de ce naiba nu merg eu cu masina la munca ? Mi-am revenit din visare cand am ajuns in intersectia de la “Budapesta”. Si mi-am adus aminte de ce nu merg:

– pentru ca am jurat sa renunt la mersul cu masina, in ziua in care am facut trei ore (voi va dati seama ca fac doua, pana la Valcea, la ai mei ???) de la birou pana acasa. Si nu am biroul la Slobozia, vorbim de un drum Pipera – Tineretului. In intervalul mai sus amintit, am stat 45 de minute, nemiscat la “aviatorilor”. Timp in care am citit gazeta sporturilor de doua ori. De la cap la coada, inclusiv ultimile rezultate din cricket. Pe vremea aia nu aveam telefon d-asta inteligent, ca poate trecea timpul mai usor (a propos, de fiecare data cand sunt la volan, imi vine in minte bancul cu timpu’);

– pentru ca ii urasc cu patima pe cei ce ma depasesc, “la meserie”, pe linia de tramvai si  apoi fac semn, din poignet, sa-i las a se “bage” si ei. Nu-i las;

– idem pentru smecherii care nu suporta sa stea la semafoare si se duc pana in fata. Iar acolo sunt foarte surprinsi ca nu pot sa intre din cauza mea. Din nou scandal;

– pentru ca imi vine sa plang si acum, cand imi aduc aminte ca nu i-am spart capul, boului care a stat in fundul meu cu faza lunga aprinsa, tot pasajul Unirii. Si asta pentru ca nu l-am lasat sa intre in fata mea (dupa ce depasise o coloana ce tinea de la Universitate);

– pentru ca nu exista dimineata lasata de la Dumnezeu, in care macar un destept sa nu incerce sa treaca prin DREPTA mea, in fata la “Scala” (unde banda unu este foarte larga). Si sa nu ma dau jos din masina, incercand sa le explic (uneori cu mijloace pe care nu vreau sa le explic aici) ca “unde pula mea vezi tu doua benzi aici” ? Iar toate astea se intamplau, retineti, in FIECARE dimineata;

– pentru ca detest taximetristii si felul cum e “de la sine inteles” ca pe ei trebuie sa-i lasi sa faca ce vor ei. In orice situatie;

– pentru ca nu suport femeile care “castiga timp”, fardandu-se in trafic;

– pentru ca era imposibil sa nu dau de ametiti mergand cu 40-50km/h, pe banda doi sau trei. Si care ridica din umeri (sau te injura) cand le faci semn sa se dea la o parte. Eventual cerandu-ti socoteala ca “de ce incalci viteza legala” ? Pai pentru ca nu esti politist in mortii ma-tii, de-aia. Si tu trebuie doar sa mergi pe banda “unu”. Nu e treaba ta sa stii de ce ma grabesc eu;

– pentru ca politia romana are ca ocupatie de baza, in trafic, panda. Panda cu radarul, in boscheti. Panda la treceri pentru pietoni, puse in cele mai nastrusnice locuri. Sictir! A propos, eram in Bulgaria si m-am plictisit cautand un anume restaurant. Pana la urma, am oprit langa o masina de politie. I-am explicat omului, prin semne, ce caut. S-a uitat amuzat la mine si a zis exact asa: “You are looking for Dalboka restaurant ? Exit town and then go right”. Daca voi gasiti un politist roman de la circulatie, in stare sa zica asta…

– pentru ca mi-e sila de claxonul care suna prelung, daca n-am plecat de pe loc, in milisecunda in care s-a facut “verde”;

– pentru ca primele picaturi dintr-o ploaie de vara aduc ambuteiaje de neimaginat. Oameni buni, am mers cu masina prin Lyon (al doilea sau al treilea oras al Frantei). Joia, la ora 18.00 (si francezii tot atunci ies de la munca). Tot pe ploaie. Si se CIRCULA. Nu stateam de doua ori la acelsi semafor;

– pentru ca am ajuns sa urasc venirea sarbatorilor, din cauza a ceea ce se intampla cu traficul in zilele respective. Am cosmaruri cu si despre cumparaturile din ajunul craciunului sau pastelui;

– pentru ca singurele lucruri care m-au facut sa ma uit in jurul meu, la metrou, in ultima saptamana au fost astea.

– pentru ca…ziceti si voi, daca mai aveti, ca nu-mi mai vin in cap la ora asta;

 

sursa foto